Românii de pretutindeni sărbătoresc astăzi Ziua Internațională a Iei Românești. Cum arată viața unei femei din centrul țării care coase ii. VIDEO

OLYMPUS DIGITAL CAMERACredincioşii ortodocşi sărbătoresc, miercuri, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în urmă cu doi ani, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

În această zi, din 2013, la iniţiativa comunităţii online La Blouse Roumaine, dedicată promovării iei româneşti, se sărbătoreşte şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Femeile în special poartă în această zi o ie, informează Mediafax.

Ziua iei va fi serbată de Sânziene, pe 24 iunie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Totodată, muzeul clujean va omagia memoria soției, respectiv surorii marelui om de stat Ion I.C. Brătianu, care au donat comunității clujene o impresionantă colecție de cămăși tradiționale românești.

646x404

“În anul 1934, doamnele Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino – soția și, respectiv, sora marelui om de stat Ionel I. C. Brătianu – au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de excepție, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România“, spun reprezentanții muzeului, prin intermediul unui comunicat de presă.

Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.

Clip realizat în cadrul „Studiului zonei Gal Dealurile Sultanului: Istorie, tradiție și scenarii de dezvoltare socio-economică. Reprezentari si practici ale tradițiilor locale” de către ViraFilms pentru Asociația Grupul de Acțiune Locală Dealurile Sultanului.

Conform Wikipedia, elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).

facebook

Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri – adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel „codri”, „șerpeasca”, etc. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați” ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi”. In Gorj apare tipul de râuri numiți „săbiate”; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi.

Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita „tablă”. Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.

Acest articol a fost publicat în branding. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *