Ciupercile - Episodul 1: Cultivarea ciupercilor - o afacere?

                                                                         

                                                                               Ce ştiţi despre ciuperci?

                                                                                             AUTOR: Dr. Ing. Ioana Tudor
Scurt istoric
Despre ciuperci s-a scris şi se va mai scrie deoarece se descoperă mereu noi specii. Şi spun aceasta ca ceva firesc, având în vedere sortimentul şi numărul de specii, subspecii şi forme cât mai variate.
Din cca. 1 milion de specii de plante ce populează Terra, cca 20% sunt ciuperci dar din cele 100.000 specii sunt descrise numai în jur de 72 000 şi sunt consumate în jur de 700 specii în care sunt incluse şi cele medicinale. Ca specii medicinale sunt în prezent studiate numai 50 specii iar cultivate comercial numai 20 specii.
La noi în ţară sunt menţionate 8700 specii de ciuperci.
Unele ciuperci fiind organisme inferioare, de câţiva zeci de microni au apărut încă din Cretacic cu 90 mil. de ani în urmă, dar sunt menţionate în Jurasic cu 20-35 mil. de ani în urmă până mai aproape de noi, în Egiptul antic, în urmă cu 4600 ani. Şi mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deţinătorii cunoştinţelor despre ciuperci încă de la anul 535 Î.Ch.


Ciupercile: prieten şi duşman
Patricienii le apreciau atât de mult încât le dedicaseră o sărbătoare numită Robigalia iar poetul Suetonius le preaslăvea calităţile culinare în poeziile sale.
Împaratul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor săi cu o mâncare de ciuperci. Apetitul său pentru ciuperci i-a fost însă fatal, deoarece împărăteasa Agrippina soţia sa l-a înlăturat de la putere prin otravire, în favoarea fiului său, Nero (otravire cu ciuperci sau cu ierburi !). Se mai menţionează că şi Tiberius, Marele Buddha, Alexandru I al Rusiei, regele Charles al V-lea al Franţei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otraviţi tot cu ciuperci deşi în acele vremuri se foloseau şi alte otrăvuri ca arsenic, beladonă, cucută, mătrăgună, cianură, care erau mai puternice decât cele din ciuperci.
Din cele menţionate anterior se desprinde concluzia că ciupercile pot fi şi prieteni dar şi duşmani de moarte ai omului.
Ca prieteni ciupercile au salvat multe vieţi omeneşti şi de animale prin folosirea Penicilinei, Streptomicinei, Euromicinei, tot ele sunt a doua sursă de proteină vegetală după soia, cu ajutorul lor se obţine biomasa cu microproteine în hrana animalelor, fără ele n-ar fi brânzeturi, cidru, bere şi alte băuturi de fermentaţie, ele fac bioconversia materiei organice de şi din sol. Ca duşmani, pe lângă otrăvirile accidentale din zilele noastre ele produc alergii, boli la plante, micoze la oameni şi animale, micotoxine (Moss in Alexopoules et.al.1996).


Ciupercile ca aliment valoros
Ciupercile comestibile sunt o sursă importantă de proteine cu 18 aminoacizi (2,7-5%), hidraţi de carbon (3,5-10%), săruri minerale de K, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn, Se, vitamine mai ales cele din grupa B : B 1, B 2, B 3, B5, B6, B 12, vit. C, D, E , acid folic, sunt sărace în grăsimi (1-2,2%) dar acestea sunt numai sub formă nesaturată şi combinată (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide). Ciupercile conţin puţin sodiu, nu conţin colesterol iar prezenţa glicogenului în ciuperci, care e caracteristic regnului animal, face ca acestea să fie numite “carne vegetală”. Din totalul de substanţă uscată din ciuperci, proteinele reprezintă în medie 23%, iar din 104 elemente cunoscute, ciupercile conţin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemănătoare cu cea din caseina laptelui, albumina din ou şi gliadina din grâu.
Unele specii conţin şi acizi organici, malic, tartic.
Ciupercile conţin antioxidanţi şi recent s-a descoperit cu ajutorul unui aparat performant şi mai sensibil că cea mai cultivată specie de ciuperci comestibile Agaricus bisporus conţine de 40 de ori mai multă ergotioneină faţă de germenii de grâu, produs considerat puternic antioxidant, şi ce este mai important prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.
Un dezavantaj al ciupercilor ar fi acela că proteinele sunt conţinute în celule cu membrană bogată în celuloză şi chitină care este greu de digerat.


Poate constitui cultura ciupercilor o afacere ?
Raspunsul este afirmativ deoarece ele sunt organisme cu o perioada de creştere scurtă şi astfel se pot realiza 4 sau 5 cicluri de producţie sau chiar mai multe pe an, în acelaşi spaţiu.
În ţara noastră se cultivă cel mai mult champignon sau Agaricus bisporus iar pe locul doi păstrav de fag sau Pleurotus spp. Cu totul sporadic pe suprafeţe reduse se cultivă şi shiitake, ciuperca parfumata sau Lentinus edodes. Există încercări cu Ganoderma lucidum sau linguriţa zânei, cu maitake, Regele ciupercilor sau Grifola frondosa, cu ciuperca de castan sau de plop Agrocybe aegerita, cu Tuber spp. sau trufe.
Pentru a fi considerată afacere cultura de ciuperci trebuie să se desfăşoare intensiv, în spaţii izolate termic şi hidric, cu toate utilităţile, cu drumuri de acces şi cu un minimum de celule de 4 sau ideal 6. O celula, hală sau cameră de cultură este prevăzută cu toate instalaţiile de microclimat, cu automatizare, astfel : ventilaţie cu controlul bioxidului de carbon, umidificare, încălzire şi răcire. La acestea se adaugă şi spaţiile anexe. Pentru champignon ca dealtfel şi pentru Pleurotus în acest moment compostul şi substratul se aduc din afara graniţelor cu TIR izoterm. La preţul materiei prime se adaugă şi transportul dus şi întors. În curând va intra în producţie o fabrică de substrat pentru Pleurotus la Năneşti în jud. Vrancea. Pentru champignon sunt numai tatonări, deoarece investiţia este ridicată şi până în prezent n-a fost eligibilă pe fonduri europene.
Dar afacerile pot fi şi mai reduse, ca suprafaţă, ca investiţie, utilizând spaţii deja existente şi dezafectate, cu ceva îmbunătăţiri, utilităţi şi forţă de munca. Avem disponibile atâtea deşeuri din agricultură şi nu le utilizăm, precum paie de cereale păioase, ciocălăi şi tulpini de porumb, deşeuri de floarea soarelui, soia, in, cartofi, care toate ar putea fi transformate în carne vegetală cu proteină fără toxine şi mai apoi în bani.
De altfel ciupercile se află pe locul doi în lume ca proteină vegetală, după soia. Şi se mai spune că ele vor constitui hrana viitorului iar cele cu însuşiri medicinale chiar vor salva omenirea. Câţi dintre dvs. aţi auzit de Ciuperca zeului sau Ciuperca lui Dumnezeu, Ciuperca insecta, Regele Pleurotus, Ciuperca longevităţii, Ciuperca nemuririi ş.a.


În numărul viitor o să vă introduc în cultura ciupercilor, pentru consum propriu şi nu numai dar numai pentru cei dintre dvs. care vor o activitate, care vor să mai lucreze câte ceva, fără semnat condica de prezenţă, fără transport la distanţe mari la locul de muncă, ci în propria gospodărie, cu invetiţii reduse, cu multă dragoste şi dăruire. Altfel din obligaţie nu rezultă mare lucru!

Mai multe detalii despre dna Ioana Tudor și despre activitatea sa găsiți aici.
 

 
Inapoi
Propune un producator Toate anunturile Toate categoriile